Rochita pentru gravide Crina
* Rochita pentru gravida este inspirata din costumul popular national romanesc. Este realizata din panza tesuta, iar manecile sunt din voal de matase naturala si sunt brodate cu motive florale dupa tehnica punctului in cruce. Culorile deosebit de discrete pot fi inlocuite dupa gustul dumneavoastra.
* Rochita poate avea orice model si poate fi realizata in diferite combinatii de culori. In vederea executarii produsului va rugam sa ne furnizati masurile specifice modelului: Lungime maneca, Circumferinta bust, Circumferinta burtica, Inaltime bust, Latime spate, Lungime totala rochita.
* Daca doriti un model de costum pe care nu il regasiti pe site-ul nostru, va rugam sa ne solicitati cateva propuneri (schite sau imagini). Putem realiza orice model de costum, din orice materiale si pentru orice masuri.
* Pret: 495 lei
Tarancile lui Nicolae Grigorescu
Nicolae Grigorescu – Portret de tarancuta
Nicolae Grigorescu – Fata cu zestrea ei
Nicolae Grigorescu – Taranca cosand la fereastra
Nicolae Grigorescu – Taranca de la munte
Nicolae Grigorescu – Taranca cu marama
Nicolae Grigorescu – Taranca din Muscel
Nicolae Grigorescu – Taranca de la munte
Nicolae Grigorescu – Taranca cu ulciorul
Nicolae Grigorescu – Taranca voioasa
Costume de scena la MNAR
Pentru ca imi place sa creez costume si mai ales pentru ca ador opera, de curand am vizitat impreuna cu fiica mea Ruxandra expozitia de costume de scena “Operele rusesti in zorii baletelor 1901-1913” de la Muzeul National de Arta al Romaniei. Expozitia prezinta in jur de 80 de costume de scena, variate ca stil si culoare, create pentru operele rusesti montate de Serghei Diaghilev in Franta, la inceputul secolului XX.
Mi-au placut foarte mult camasile din panza de inspiratie traditionala, pictate manual cu elemente grafice avangardiste, in combinatii de culori surprinzatoare. Am fost cucerite de scenografia expozitiei, iar surpriza mare pentru fiica mea a venit la sfarsitul vizitei noastre, odata cu spatiul de joaca amenajat in tema expozitiei, unde copiii puteau sa combine elemente din piesele vestimentare expuse (mici reproduceri din plastic) si puteau sa faca fotografii cu palariile, caciulile si restul accesoriilor. Si mai minunat a fost ca la receptie am gasit de cumparat catalogul cu toata colectia de costume, fotografii, schite, note explicative, eveniment mai rar intalnit cu ocazia expozitiilor organizate pe la noi.
Din cufarul cu amintiri
Cautand prin cutiile cu amintiri, am dat peste o foarte draga fotografie cu doua perechi de strabunici, iar in centru, bunicii mei erau miri. Fotografia este din iarna anului 1948. Costumele strabunicelor erau din zona Dambovitei, mai precis Pucioasa in stanga si Pietrosita in dreapta.
De curand, bunica mi-a oferit in dar un frumos costum national, cusut si tesut in acea perioada si mi-a povestit ca femeile si barbatii mergeau la biserica, la nunti si la serbarile nationale imbracati in costum popular, iar invatatorii il purtau cu mandrie la orele de curs.
Costumele populare erau facute din materiale produse in gospodariile lor (lana, in, canepa, panza de postav, piele) si erau tesute si brodate cu fire naturale vopsite cu culori vegetale.
Imi place foarte mult cum femeile isi gateau capul cu naframe sau marame tesute din fir de matase naturala “borangic” realizata in razboiul de tesut manual si frumos ornamentata cu broderii alese cu bun gust.
Sunt impresionante ornamentatiile costumului popular romanesc, motivele, geometria, stilizarile de inspiratie naturala, cum ar fi: motivele florale, pasarile si animalele. Surprinzatoare sunt si combinatiile armonioase de culori care creaza efecte de un rafinament artistic desavarsit.
Varietatea costumelor populare (forma, croiala, ornamentatiile, podoabele) confirma pe deplin spiritul creator al strabunilor nostri pe tot cuprinsul tarii. Foarte multe elemente din portul popular romanesc se regasesc deseori in creatiile celor mai mari designeri internationali si asta trebuie sa ne faca cu adevarat mandri.
Mihaela-Iuliana Dumitrescu
Regina Maria
Va prezentam cateva imagini cu familia Regala a Romaniei, cu Regina Maria si printesele imbracate in vesminte populare romanesti.
Regina Maria a Romaniei imbracata in costum popular romanesc
Regina Maria si Regele Ferdinand
Regina Maria si printesele, 1923
Regina Maria la Balcic
Regina Maria alaturi de Joe Boyle si Printesa Ileana la Bicaz, in vara anului 1918
Printesa Elisabeta
Cine a mai purtat ia romaneasca
La sfarsitul prezentarii noii sale colectii primavara-vara 2009 “Incredible Nice”, Agatha Ruiz de la Prada a aparut imbracata in ie romaneasca.
Andreea Marin Banica a imbracat o ie, o fota si o pereche de opinci si a declarat ca pentru aceasta fotografie a avut-o ca model pe Regina Maria care, desi a fost nascuta in alta tara, a devenit o adevarata romanca, apreciind cultura si traditiile tarii noastre.
Dialogul dintre arta si moda
Cu ocazia Festivalului de moda Pasarela 2009 am vizitat, in cadrul Muzeului de Arta al Romaniei expozitia-omagiu cu piese (rochii, schite si afise) create de Yves Saint Laurent, expozitie care a facut inconjurul muzeelor lumii. Centrul expozitiei de la Bucuresti l-a costituit celebra ie romaneasca prezentata intr-o colectie la Paris in anul 1981, inspirata de tabloul lui Matisse “La blouse roumaine”.
Costumele populare romanesti au constituit o sursa constanta de inspiratie pentru “regele modei” Yves Sain Laurent. Manechinele din prezentarile sale de moda purtau ii si fote stilizate si aveau parul prins la fel ca in satele romanesti.
„A fost, în mod clar, o poveste de dragoste. Când a decis să facă o colecţie “românească”, a fost cu totul neaşteptat. La vremea aceea locuia în Marrakesh, dar a fost oricum o dorinţă reală. S-a inspirat din ceva ce îi plăcea extrem de mult.” (Didier Grumbach, decan Institutul Francez de Modă).
Henri Matisse a fost cel care l-a introdus pe Yves Sain Laurent in lumea costumelor populare romanesti prin celebrul tablou “La blouse roumaine”. Artistul francez a pictat mai multe panze in care era prezenta ia romaneasca, insa in “La blouse roumaine” ia romaneasca devine un element central cu o identitate clara.
Tabloul a fost pictat in anul 1940, in timpul ocupatiei naziste. Artistul a scris in jurnalul sau ca in aceasta perioada intunecata “La blouse roumaine” a actionat ca un antidot si a reprezentat o licarire de optimism si speranta.
“La blouse roumaine” se afla acum in colectia Muzeului de Arta Moderna de la Paris.

























